Ce sunt upsampling & downsampling în Photoshop?

Upsampling și downsampling sunt două cazuri specifice ale unui proces de imagistică cunoscut sub numele de "reeșantionare". Când faceți o imagine mai mare sau mai mică în rezoluție sau dimensiuni, Adobe Photoshop trebuie să reamendă imaginea pentru a determina modul de umplere a pixelilor noi creați între originale (la mărire) sau care dintre pixelii originali ar trebui păstrat și care ar trebui să fie eliminat (când reduceți mărimea).

Când faceți o fotografie a scenei naturale utilizând o cameră digitală, camera trebuie să transforme acea scenă într-o rețea discretă de pixeli. Același lucru este valabil și pentru imaginile achiziționate pe un computer din alte surse fizice, cum ar fi o fotografie sau un document scanat. Acest proces se numește "eșantionare".

Odată ce o imagine se află într-un mediu digital, nu mai aveți acces la nicio altă informație despre scena din care provine dincolo de pixelii din imagine. Acest lucru înseamnă că, atunci când redimensionați o imagine, Photoshop nu poate umple golurile din date cu informații din scena reală; în schimb, trebuie să "reanalizeze" imaginea pentru a construi o aproximare a scenei originale.

Upsampling

Upsampling este tipul de resampling pe care Photoshop îl execută atunci când măriți imagine. Atunci când imaginea este mărită, pixelii originali vor fi apoi separați mai departe și aplicația trebuie să "completeze" noii pixeli între ei, folosind o aproximare corespunzătoare a scenei originale.

Downsampling <

Downsampling-ul este opusul preluării de eșantionare, utilizat atunci când imaginea este micșorată. Deși micșorarea imaginii nu necesită umplerea unui spațiu nou, ca în cazul prelucrării în sus, Photoshop poate utiliza în continuare o aproximare pentru a păstra cât mai multe informații despre imagine.

De exemplu, luați în considerare o imagine realizată de pixeli alternativi alb-negru. Dacă micșorați această imagine la jumătate din dimensiunea sa, luând o probă directă a valorilor fiecărui alt pixel, ați ajunge la o imagine complet albă sau neagră. Este necesară o metodă de aproximare mai bună pentru a se asigura că astfel de detalii nu sunt pierdute.

Apropierea de scena inițială utilizată prin eșantionare și downsampling este generată de un proces numita "interpolare". Atunci când măriți o imagine, Photoshop interpolează noi pixeli în imagine prin calcularea mediilor din pixelii din jur despre care știe despre imaginea originală. Efectuează calcule similare atunci când micșorați o imagine pentru a determina cum să amestecați pixelii originali pentru a genera noua imagine.

Metode

Photoshop acceptă trei metode principale de interpolare. Interpolarea celui mai apropiat vecin umple fiecare pixel nou într-o imagine mărită cu aceeași culoare ca cel mai apropiat pixel original, dar acest lucru face ca imaginile să apară "blocate" și cu o calitate scăzută.

Interpolarea bilineară și bicubică sunt metode care duc la imagini de calitate superioară. Interpolarea bilineară calculează mediile celor mai apropiați patru pixeli din jur; bicubic utilizează 16 pixeli înconjurători. În multe cazuri, imaginile generate de aceste două metode vor arăta similare, dar informațiile suplimentare utilizate de interpolarea bicubică ajută la păstrarea detaliilor fine, atât în ​​cazul creșterii, cât și al micșorării imaginilor.
URL:https://ro.whycomputer.com/software-ul/100518364.html